Pentru toti parintii de copii aflati deja la varsta colectivitatii, decembrie este plin sezon de serbari. Din experienta, as putea spune ca e bine sa tratezi subiectul cu mult calm si mai ales, cu bucurie. Am vazut (din nefericire) parinti stresati ca n-au gasit costumul perfect sau ca pruncii lor nu stiu impecabil rolul si care nu au mai apucat sa se bucure cu adevarat de insemnatatea acestui moment.
Pentru noi, anul acesta, serbarile au fost in weekendul ce tocmai s-a incheiat. Prima serbare a Medelunei, a sasea pentru Carlita. Sa nu va inchipuiti ca am fost mai putin emotionata anul acesta, am plans la ambele. De bucurie si de mandrie ca am doua fete sanatoase, superbe si destepte si cele mai cele (stiti deja cum e cu cioara si cu puii).
Am invatat sa ma bucur de evenimentele acestea, chiar daca nu totul a fost perfect. Chiar daca Medelusa cea frumoasa s-a fastacit si si-a ridicat fustita in fata tuturor parintilor sau chiar daca am observat abia cand Carla era deja in fata interpretandu-si rolul ca manecile costumului ei reciclat sunt pline de acuarele.
M-am bucurat tare sa vad ca Medeea are deja prieteni la gradi (desi merge doar de 3 luni jumatate din care niste saptamani a stat acasa) si sa observ cat de dezinvolta si sigura pe ea a devenit Carla.
Cred ca e important sa luam essentialul legat de copiii nostri din aceste serbari si sa nu ne pierdem in detaliile trecatoare. Asa ca, la serbari inainte! 🙂