Iubirile mele,
Cand eram eu mica precum voi, imi imaginam in joaca mea ca voi avea copiii mei. Imi idoream sa am doua fetite blonde si frumoase, exact ca voi. Nu ma gandeam insa, nici macar mai tarziu, ce bucurie va fi sa va privesc crescand. Nici nu banuiam cat de mult voi creste eu ajutandu-va pe voi sa cresteti.
Sunt recunoscatoare pentru toate jocurile cu voi, pentru toate plimbarile, pentru toate aventurile si inventiile, pentru milioanele de pupici si imbratisari, pentru toate serile de gatit si citit povesti, pentru toate rasetele cu gura pana la urechi, pentru fiecare dans si pentru fiecare “leapsa”. Sunt recunoscatoare, insa si pentru toate certurile, lacrimile (ale mele si ale voastre) si momentele mai putin usoare. Doar asa putem sa crestem. Voi va definiti identintatea, luptati pentru dorintele voastre (si sunt mandra de curajul vostru de a va face auzite), iar eu invat sa fiu mama de care aveti nevoie. Sa va pun limite sanatoase, dar incomode de aplicat.
Sa nu uitati, iubirile mele, cat de multe puteti face. Cat de curajoase sunteti. Cat de frumoase sunteti. Cat de multe puteti invata. Cat de important este va iubiti pe voi. Cat de bine este sa incercati, chiar daca nu sunteti sigure ca veti reusi. Cat de important este sa luptati pentru ceea ce va doriti. Stiti deja toate astea, o vad in fiecare zi.
Cu drag,
Mama.
T
ce frumos!