Daca as fi avut aseara nervi sa ma cert in parc cu dumneavoastra, v-as fi spus urmatoarele lucruri:

1. Agresivitate le aratati copiilor dumneavostra, agresivitate veti primi si dumneavostra de la ei. Va pot garanta.

2. As fi crezut ca o mama arata empatie altei mame, nicidecum scandal pentru nimic.

3. Imi pare sincer rau ca pana la varsta aceasta nu ati invatat sa va exprimati civilizat.

4. Ar trebui sa mai cititi putin despre cum se folosesc locurile publice, unde nimeni nu este stapan pe nimic.

Aseara, dupa ce am ajuns acasa, am hotarat sa merg cu fetele in parcul din cartier. Este de fapt locul de joaca al gradinitei, dar la care au acces dupa ora 18:00 toti copiii din cartier, fiind singurul din zona. Langa parc, cu iesire directa din parc, se afla un teren de fotbal mic. Am hotarat sa intru acolo cu fetele intrucat cea mica se cerea pe jos si trebuie sa stau in preajma ei (abia a invatat sa mearga), iar cea mare era un pic suparata si obosita. Langa noi, trei baietei cu o minge si trei mamici pe banca cu nelipsitele seminte din dotare. Nu au trecut cinci minute de joaca cu fetele si o aud pe una dintre mamici: “Nu va e rusine, doamna? E posibil asa ceva? Nu vedeti ca baietii astia joaca fotbal aici? Vreti sa va loveasca copilul si apoi sa veniti la mine suparata?”. Tonul era mai mult decat nepotrivit, agresiv chiar. I-am raspuns politicos sa vorbeasca mai incet, nu era nevoie sa tipe. Am incercat sa ii explic ca nu am observat meciul copiilor (repet, erau trei baietei cu o minge) si ca daca vor sa se joace cu mingea, nu e nicio problema, voi pleca.  Atat mi-a trebuit, doamna a inceput sa tipe si sa nu sa se mai opreasca. Am luat fetele care se uitau perplexe si am plecat. O auzeam cum inca tipa si le explica revoltata celorlalte mamici cum a facut ea dreptate cu mine care “nu stiu unde imi e locul”. Am preferat sa nu ii raspund si sa ma retrag. Nu stiu daca am facut bine sau rau, m-a socat insa agresivitatea pe care am primit-o gratuit si jignirile pe care doamna le elibera cu atata usurinta.

De multe ori am impresia ca eu traiesc intr-o lume pe care doar mi-o imaginez. Nu am reusit sa inteleg cu ce am deranjat-o atat de tare aseara pe doamna din parc. Chiar nu mai putem comunica intre noi fara tipete si jigniri?