Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand trebuie sa iau o decizie, ma gandesc si tot gandesc de multe ori. Cel mai frecvent raspuns pe care il dau cand trebuie sa iau o decizie suna cam asa: nu stiu ce sa zic, e complicat. Mi-am dat seama insa ca un astfel de rationament nu functioneaza. Ca mama mai ales, iau decizii zi de zi. De la cele cotidiene: ce mananca fetele, cum se imbraca si unde merg astazi la cele mai importante: ce gradinita, ce medic, ce vaccin, operatie sau nu, ce principii de alimentatie. Dar si cele legate de mine imi dau batai de cap: sa fac sau sa nu fac. Sunt nehotarata de multe ori si nu mi-a facut bine sa fiu asa.
Asa ca incerc sa fiu mai ferma. Cantaresc optiunile pe care le am, insa aleg sa nu mai despic firul in patru de fiecare data. Iau o decizie si apoi ma tin de ea, pentru ca e epuizant sa te gandesti de atatea ori cum ar fi fost invers. Este si mai obositor sa te razgandesti de o suta de ori. O stiu pentru ca ma enerveaza si pe mine acest obicei la cei din jur.
De cele mai multe ori reusesc. Bineinteles, nu chiar in toate aspectele vietii mele, ca doar oameni suntem cu totii. Oare cand vor fi fetele mari o sa imi fie dor de perioada asta in care fiecare zi era o provocare cu toate deciziile ei?