Astazi va povestesc ceva amuzant. Ieri mi-am petrecut ziua cu mandrele acasa, sinistrate fiind din cauza zapezilor. Buuun, si cum ziua e lunga, ele au, cred, o singura treaba de facut: sa nu treaca 5 minute fara sa se certe pe ceva. Bineinteles, toate certurile trebuie neaparat sa ajunga la urechile mele. Asa ca mi-am petrecut ziua de ieri (ca si multe dintre zilele noastre impreuna, de altfel) “arbitrand” conflictele dintre ele. La sfarsitul serii, dupa atata maaaami, Mede a facut si a dres sau maaaami, Tarla nu ma lasa, eram foarte “zen”. Zic sa plec o ora de acasa, drumurile se mai desfacusera, fetele le bagasem deja in pat. Asa ca hai in masina, sa imi iau niste bluze si apoi sa mananc impreuna cu sotul o portie de mancare in liniste undeva. Toate bune si frumoase, mergem la H&M, iau doar o bluza, mergem la restaurant. Fast-forward pana ajung acasa si deja in pijama, gata sa adorm. Mai pierdusem din tensiunea acumulata. Dintr-odata, mi-amintesc: BLUZA! Am pus-o pe scaun la restaurant. Acolo am lasat-o. Am recuperat-o azi. Pare-se ca ma “astepta”. Nu mi s-a mai intamplat niciodata sa uit cumparaturile pe undeva.
Bine totusi ca nu am uitat vreun copil pe undeva, nu?
Cu drag,
Ramona.
